Natura 2000 Munţii Făgăraş

Datorită valorilor naturale deosebite întâlnite în Munții Făgăraș, această zonă a fost inclusă în rețeaua de arii naturale protejate Natura 2000. Ca sit de importanță comunitară (SCI), Munții Făgăraș ocupă o suprafață de peste 198000 de hectare (aproape jumătate din suprafața unui județ), este al doilea ca mărime în țara noastră, dupa Delta Dunării, și se întinde pe suprafețe aparținând județelor Argeș, Brașov, Sibiu și Vâlcea.
Numiți și Alpii Transilvaniei, Munții Făgăraș cuprind unele dintre cele mai semețe piscuri din Carpații românești. Întâlnim aici peisaje unice, de un pitoresc aparte, cu creste ascuțite, abrupturi amețitoare și văi modelate de ghețari în vremuri străvechi, dar și culmi mai domoale cu întinse pajiști și păduri.
Relieful accidentat, greu accesibil, al masivului făgărășan a limitat activitatea oamenilor, favorizând păstrarea unor locuri sălbatice, cu numeroase specii de plante și animale care, din păcate, în alte zone ale Uniunii Europene nu mai există sau sunt în pericol de dispariție. Din marea diversitate de valori naturale prezente în Munții Făgăraș, specialiștii biologi au identificat un număr de 27 de tipuri habitate naturale, șase specii de mamifere, trei de amfibieni, patru de pești, 13 de nevertebrate și șapte specii de plante, toate de interes european, motiv pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 Munții Făgăraș. Habitatele naturale pot fi întâlnite de la poalele munților și până pe crestele Făgărașului. Foarte variate, acestea includ arinișurile de pe malurile râurilor, fânețe montane, păduri de fag și molid, pajiști din zona munților înalți, tufărișurile de jneapăn și bujor de munte, vegetația stâncăriilor, peșteri în care nu este permis accesul publicului și altele.
Suprafața mare ocupată de păduri, prezența unor resurse bogate de hrană, precum și accesul dificil în zona montană, asigură condiții foarte bune de trai pentru carnivorele mari (urs brun, lup și râs), specii ocrotite în prezent la nivelul Uniunii Europene.
De-a lungul timpului, activitățile umane au condus la dispariția ursului brun din numeroase țări ale continentului nostru, iar în prezent în România trăiesc mai mult de 40% din urșii din Europa, ceea ce înseamnă că țării noastre îi revine o responsabilitate deosebită în ceea ce privește conservarea acestei specii.
Importanța acestei arii naturale protejate pentru ocrotirea faunei sălbatice este accentuată și de capturarea unui exemplar de lup cotat ca record mondial, precum și a celui mai mare exemplar de capră neagră din lume. Ambele capturi au fost realizate pe Valea Arpășelului, județul Sibiu.
Printre mamiferele ocrotite în Munții Făgăraș se regăsesc și două specii de lilieci (liliacul comun și liliacul mic cu potcoavă).
Pe malurile apelor de munte, limpezi și bogate în pești, ne putem bucura de prezența vidrei, o altă specie protejată în această zonă.
Pe sub pietre, în locurile mai puțin adânci, putem întâlni zglăvoaca, un pește cu o formă interesantă, cu capul turtit, care în ultima vreme este tot mai amenințat ca urmare a utilizării apelor de munte pentru diferite nevoi (producerea energiei electrice, alimentări cu apă etc.), dar și a poluării acestora. Cicarul, o altă specie de pește și mai ciudată, are corpul cilindric și se hrănește cu alți pești pe care se fixează cu o ventuză, atacându-le musculatura.
În pădurile bătrâne de fag sau de amestec cu conifere, cu mult lemn putrezit și arbori scorburoși, trăiesc insectele consumatoare de lemn, cum sunt frumosul croitor alpin, gândacul pustnic sau croitorul cenușiu, adevărați indicatori ai pădurilor neafectate de activitatea umană. Pe lângă aceste specii de gândaci de interes european, mai beneficiază de protecție o serie de nevertebrate printre care se regăsesc fluturi, libelule, cosași și melci.